ALINA BAȘOLDRINA ÎN FUNCȚIE DE CONDUCERE ÎNVĂȚĂMÂNT

Intotdeauna când citesc sau am citit în ultimele trei decenii un articol despre educație m-am minunat de ideile expuse, care nu corespundeau de niciun fel realității. Scrise de oameni din afara sistemului de învățământ sau aparținând acestuia, dar fiind intruși în realitate, adică dintre cei care în mod normal nu ar avea ce să caute acolo, într-o societate corectă. După treizeci și șase de ani în învățământul preuniversitar și universitar și tot atâția ani că elevă, studentă , masterandă sau doctorandă, cu membrii familiei cadre didactice - mama,profesoară de Limba română, bunicul profesor de Filozofie și tatăl, inginer electronist la CFR, profesor asociat la Universitate și la liceul de profil, eu predând la diferite forme de învățământ, de diverse profiluri, studiind specializări variate, pe diferite niveluri voi exprima căteva au judecăți de valoare pe care le voi exprima în cele ce urmează. Mulți dintre cei care au ocupat cea mă înaltă funcție în educație au făcut mai mult rău decât bine. Dacă primii miniștrii postdecembriști la început au "bramburit" învățământul fiecare după capacitatea proprie, unul alegându-se chiar cu o poreclă în acest sens, determinată de performanțele sale în această direcție, dar și un alt ministru , acum centenar, care părea destul de comic atunci pentru că îndeplinea cerințele oricărui grup , astfel încât la scurt timp dădea ordine legislative complet opuse, antagonice din punct de vedere al conținutului. Dar lovitura fatală a fost dată de groparul învațamântului, prin legea dată cu asumarea răspunderii, dar fără RĂSPUNDERE, cu nume predestinat a ceea ce a distrus, care sugerează exact ceea ce a facut cu educația domnia sa, fără bacalaureat, absolvent de Școală complementară - la care mergeau elevii cu capacități limitate de învățare, cu intelect redus, dar aveau competența desfășura cu talent o meserie - însă ministrul nici de această pricepere nu a dat dovadă. A venit într-adevăr cu ceva diplome din străinătate, obținute chiar după relatările domniei sale prin examene la care se copia vârtos, model pe care l-a implementat cu succes în țară, sub pretextul fals al modelului finlandez. O decădere rapidă a învățământului a fost provocată de creșterea exponențială a numărului de universități, de facultăți și implicit de studenți. Persoanele în funcții de conducere au pretins că doresc mereu să ia că exemplu Finlanda sau alte țări nordice, unde acest fenomen nu există, la fel și corupția manifestată în cadrul concursurilor organizate în sistem este aproape inexistentă, la fel ca în ultimii ani ai regimului socialist, cănd SECURITATEA asigura corectitudinea examenelor și concursurilor, la un nivel ridicat - poate unul dintre puținele lucruri bune ale regimului, care a asigurat un învățământ de nivel ridicat în ultimul deceniu înaintea revoluției. A încerca să preiau practici din aceste zone și să le aplici la nivel local ar insemna să procedezi ca prostul din poveste căruia tatăl i-a spus să tragă vaca de funie pe ulița satului iar pacesta când a primit o bucată de carne de vacă a procedat la fel, târând-o prin praful drumului sătesc. Sub pretextul introducerii controlului corect al examenelor prin introducerea camerelor de luat vederi - introducerea lor reprezentând bani foarte mulți pentru cumpărarea acestor echipamente dar și motivul real, constând în creșterea costurilor examenelor. Din acel moment unii care erau complet pe dinafară cu probele de concurs, au reușit în mod paradoxal să obțină note maxime. Acest fenomen a condus practic că îngroparea definitivă a educației și asigurarea funeraŕiilor acesteia.Unii dintre succesori au realizat performanța de a înfige câte un piron zdravăn în sicriul educației. Un exemplu stralucit a fost cel care a dat prin lege ca fiecare părinte să reclame NOTA copilului. Din moment ce fiecare este interesat de bani, adică de bursă și spune cu glas tare că nu îl interesează ce știe copilul pentru că acest lucru nu are valoare , pentru că diplomele se obțin cu bani, nu cu știință de carte. Din acel moment profesorii s-au trezit legați de mâini și de picioare, pusi să înoate, fiind obligați în acest mod să dea numai note maxime.O reclamație FĂCUTĂ de un părinte are valoare inestimabilă chiar dacă părintele vrea NOTA ZECE în condițiile în care copilul său nu a trecut pe la ore, și când a trecut a refuzat orice activitate didactică, făcând cu totul altceva, Acesta este explicația creșterii exponențiale a burselor, în corespondență biunivocă cu numărul enorm de studenți. Dacă ar face cineva un calcul al absolvenților de facultate din ultimele trei decenii ar ajunge la concluzia că acesta depășește de câteva ori populația țării. Considerarea universităților particulare la același nivel cu cele de stat a avut două repercusiuni tragice: una a fost scăderea nivelului Universităților de stat, unii preferând derivatele în locul acestora, din moment ce diplomele erau considerație de aceeași valoare - dacă angajatorii privați evită să angajeze absolvenți de particulare, în mod paradoxal, bugetari și în special în învățământ i-au preferat pe aceștia, deși se cunoaște pregătirea precară în acest caz, acesta fiind al doilea neajuns creat de decizia menționată mai sus. Mulți universitaŕi au fost selectați dintre muncitori necalificați dintre cei care nu au lucrat niciodată - am întâlnit chiar un cămătar adevărat ajuns profesor universitar, dar și cu funcție FOARTE mare de conducere în cadrul unei universități de stat, înființată însă după revoluție. Nu este însă situația mai roz nici la universitățile tradiționale unde am întâlnit fosta femeie de serviciu, trecută secretară și care lucrând cu diplomele, a ajuns chiar cu doctorat și avea chiar ore de predare. Este de fapt un fenomen generalizat faptul că secretarele au obținut licența facil la locul de muncă, dar și o mare parte a personalului auxiliar și muncitor, implicit a copiilor acestora, mediocri la invățătură. Un coleg îmi spunea că urmașii femeilor de serviciu de la o facultate de electronică de tradiție au devenit toți profesori universitari. Cu tot respectul acordat femeilor care se ocupă cu curățenia, pentru munca lor, este inexplicabil faptul că sunt preferați copiii acestora în locul celor de intelectuali supradotați cu performanțe ridicate și grad de inteligență ridicată, doar dacă cineva ar dori oameni limitați pe posturi de intelectuali. Nu trebuie să ne miram când câte o asistentă medicală cu vechime atenționează disperată proaspătul medic - spun proaspăt pentru că poate fi chiar de cincizeci sau șaizeci de ani - că vrea să taie în timpul operației în locul opus organului vătămate, cănd inginerul constructor nu știe nici măcar tablă înmulțirii,după cum povesteau mai mulți absolvenți de construcții despre un coleg de-al lor care a fost compensat cu diploma de licență pentru simplu fapt că era foarte conștiincios și nu lipsea de la ore. Nu mai este ceva ieșit din comun să vezi UNIVERSITARUL care nu are noțiuni primare în domeniul în care este scris că predă - pentru că în realitate nu a făcut o niciodată, studenții venind doar la examene, universitar care nu știe ce este aceea o cercetare științifică, pentru că nu a făcut niciodată așa ceva. Si exemplele pot continua... ceva În perioadele recente, apogeul în ce privește învățământul a fost atins în perioada 1979-1989.Securitate a avut în acest caz un rol benefic, deoarece asigura corectitudinea examenelor și concursurilor din învățământ. A urmat apoi un declin permanent. datoeat l

Școala alternativă din pădure